Usile paraclisului Mănăstirii Snagov

Usile paraclisului Mănăstirii Snagov

Uşi de lemn sculptat

Uşi de lemn sculptat cu deschidere longitudinala provenind de la paraclisul Manastirii Snagov, au două canaturi cu câte trei panouri fiecare, lucrate în basorelief, reprezentând scene sau personaje biblice. Cele două canaturi sunt încadrate de inscripţii, care separă şi panourile mediane de cele inferioare. Starea de conservare este bună, la o primă vedere sesizându-se lipsa mânerului stâng (în direcţia privitorului) şi erodarea extremităţiilor, ceea ce îngreunează în unele locuri descifrarea inscripţiei. In momentul de fata, usile fac parte din patrimoniul Muzeului National de Arta, integrate in expunerea permanenta a Galeriei de Arta Veche Romaneasca.

ICONOGRAFIE si INSCRIPTIE

În ceea ce priveşte inscripţia care încadrează canaturile pe şase linii, dispuse vertical şi orizontal, în unele locuri, textul fiind inteligibil, Odobescu identifică textul slavon al unei rugăciuni din Sf. Ioan Gură-de-Aur, în care este vorba despre ospitalitatea pe care o găseşte călătorul la umbra templului sfânt . Odobescu traduce şi inscripţia în slavonă care încadrează ultimele două şiruri de panouri prin banderole arcuite: „S-a făcut acest hram în zilele preacuviosului şi de Chistos iubitorul Io Vladislav Voevod şi Domn al întregii Ungrovlahiei. În anul 6961” . Alexandru Elian identifică inscripţia în slavonă de pe marginile celor două canaturi în Iezechiel 44:2: „Va fi ziua a opta şi mai departe vor face preoţii pe altar toate jertfele voastre şi cele spre mântuirea voastră. Şi vă vor primi pe voi, zice Adonai Dumnezeu. Şi m-a luat şi m-a dus pe mine pe calea uşii celei mai dinafară a sanctuarului ce căuta spre răsărit; şi aceea era încuiată. Şi a zis Domnul către mine: uşa aceasta încuiată va fi şi nu se va deschide şi nimenea nu va trece prin ea, căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat, de aceea ca fi încuiată. Căci propovăduitorul şedea într-însa, să mănânce pâinea Domnului. pe calea porticului uşii va intra şi tot pe calea aceasta va ieşi.”

Nicolae Iorga oferă o altă interpretare stilistică diferită, considerând că uşile au atât caracteristici bizantine, cât şi caracteristici occidentale . În lucrarea sa Vechea Artă Religioasă la Romani , se referă la uşile de la Snagov ca având un caracter cu totul apusean, sugerând o origine sarbo-dalmaţiană în legatură cu Italia, mai ales în cazul figurilor alungite şi graţioase din scena Bunei Vestiri. El identifică în registrul median pe sfinţii mari ierarhi ai bisericii Vasile cel Mare, Grigorie din Nazianz, Ioan Gură de Aur şi Nicolae. Pe verticală, scenele sunt despărţite de un registru ornamental, specific bizantin, format antrelacuri, motive tipice spaţiului ortodox balcanic şi constituite din linii curbe şi frânte, armonios împletite . Consideră că, făcând abstracţie de inscripţia slavona a uşilor, le putem încadra într-o perioadă de creaţie italiană din epoca anterioară Renaşterii .
In legatura cu datarea, o părere diferită o are profesorul Orest Tafrali , care citeşte în inscripţie anul 6964, adică 1456. Având în vedere data morţii lui Vladislav, august 1456, şi data la care acesta renunţă la tron, iulie în acelaşi an, el datează uşile între septembrie 1455 şi iulie 1456. Însă Trafali descifrează greşit anul daniei, acesta fiind de fapt 6961, adică 1453, aşa cum au citit şi alţi cercetători .
Florentina Dumitrescu compară uşile de la Snagov cu cele de la Sf. Nicolae din Ohrid din punct de vedere compoziţional, iconografic şi tehnic . Deşi autoarea se străduieşte să găsească similitudini între cele două obiecte, diferenţele sunt evidente, de la faptul că provin din epoci diferite (mijlocul secolului al XV-lea, uşile de la Snagov, respectiv mijlocul secolului al XIV-lea, uşile de la Ohrid) şi până la modul în care canatele sunt împărţite în panouri.

Vasile Dragut

Arhiva Dragut

Istoria si Teoria Artei

http://unarte.org/universitatea-nationala-de-arte-bucuresti-departamente-prezentare.php?id=13

-

Anamaria Polgar

Universitatea Nationala de Arte Bucuresti 

http://unarte.org/

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Snagov

http://www.snagov.ro/ro/Manastirea-Snagov-Snagov-681.htm

http://www.ilfov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=44

http://ziarullumina.ro/documentar/600-de-ani-de-istorie-si-cultura-la-manastirea-snagov

http://ziarullumina.ro/reportaj/bisericuta-nestiuta-de-pe-malul-snagovului

http://www.turismland.ro/manastirea-snagov/

[no text]

Limba Romana

Arhiva

1. Alexandru Odobescu, Cateva ore la Snagov, in “Revista romana”, anul II (1862), p. 367-368 (text si traducere)
2. Alexandru Odobescu, Biserica de la Snagov si Turbati, in “Monumentele noastre istorice in lecturi ilustrate alese, oranduite si publicate pe seama tinerimei scolare de Alex Lapedatu” p.326 (traducere)
3. Alexandru Odobescu, Scrieri literare si istorice, I, p.403 (traducere)
4. Grigore Musceleanu, Monumentele Strabunilor din Romania, p.42 (traducere)
5. Grigore Musceleanu, Monastirea Snagov, p.145 in “Calendarul Antic” pe anul 1875, p.42 (traducere)
6. Monumente Nationali. Monastiri si biserici ortodoxe, p. 145 (traducere)
7. Biciulescu, Monastirile, p.158 (traducere)
8. Ceganeanu, Obiecte, p.63 (text si traducere), p. 64, fig. 30
9. Nicolae Iorga, Art et Littérature des Roumains, plansa LXIV
10. Nicolae Iorga, Vechea Arta Religioasa la Romani, plansa 30
11. Nicolae Iorga, Arts Mineurs, II, figura 2
12. Nicolae Iorga, Istoria Romanilor, volumul IV, figura 68
13. Radu Vulpe, Muzeul National de Antichitati, in “Boabe de Grau”, anul I (1935-1936) p.9 (fragment de text si traducere)
14. Stoica Nicolaescu, Manastirea Snagov si usa de stejar cu sculpture de sfinti a bisericii Buna Vestire, ctitoria lui Vladislav voevod – 1453, in “Bucurestii” anul II (1936) nr. 1 – 2 , p. 126-128 (text si traducere)
15. Orest Tafrali, Sculptura in lemn romaneasca, in “Arta si Arheologia” an 11-12 (1935-1936) p. 9 (fragment de text si traducere)
16. D. Bodin, Cronica. Inscriptia usii de la Manastirea Snagov, comunicata de prof. Constantin C. Giurescu la congresul de numismatica si arheologie tinut la Cluj in octombrie 1946, in “Revista Istoria romanilor” anul V-VI (1935-1936), p. 631 (text si traducere)
17. Vasile Bratulescu, Arta Veche Romaneasca, in “Arta si Tehnica Grafica”, 1938, caietul 4-5, p. 75 (foto)
18. Vasile Bratulescu, Manastirea Snagov, in “Biserica Ortodoxa Romana” an LXXII (1954) p. 278 (text si traducere)
19. C. C. Giurescu, Istoria romanilor, volumul II/1, editia IV, p 13 (foto) si II/2, editia IV p. 668 (text si traducere)
20. N. Serbanescu, Istoria manastirii Snagov, p 29-30 (text si traducere)
21. George Oprescu, Sculptura statuara romaneasca, p. 13 (foto)
22. Virgil Vatasianu, Istoria Artei feudale in Tarile Romane, I, p. 864 (traducere) si figura 825 la p. 870
23. Istoria Romaniei, II, p.730, figura 228

1 septembrie 1452 - 31 august 1453 (6961)

Tara Romaneasca

fotografie

[no text]